Ne grăbim. Mereu pe fugă, mereu în viteză. Din păcate, de cele mai multe ori, tot graba ne definește și relația cu copilul. „Hai mai repede!” „De ce durează atat?”
Ieșim la plimbare și copilul se oprește lângă o bordură, să se uite la gâze. „Hai să mergem, nu e nimic de văzut acolo!”
Ba da. Este. Acele insecte sunt fascinante pentru copil, poate acum le vede pentru prima dată. I se par interesante, vrea sa le vadă, să le atingă. Așa descoperă și el lumea. Pentru noi nu mai prezintă interes caci le-a vazut de sute de ori.
Copilul scapă pe jos farfuria preferată și se sparge. Începe să plângă. „Hai, gata, nu mai plânge, e doar o farfurie. O să îți iau alta.” Da. Alta. Dar nu va mai fi aceeași. E ca si cum iti pleacă soțul de acasă si cineva iti propune să iti aducă altul; dar nu, tu il vrei pe al tau. Cum sună?
Ar fi frumos, ca înainte să facem o afirmație dureroasă pentru copil, să reflectam un pic. Să ne gândim că pentru el poate chiar înseamnă ceva acea gâză căreia îi dedică niște minute din viața lui, acea farfurie care s-a spart. Să avem răbdare și să le oferim ocazia să treacă peste toate în ritmul lor de copii. Dar să le arătăm că suntem lângă ei să le ascultăm supărările, să le înțelegem dezamăgirile. Să avem capacitatea de a înțelege ca nu privim lucrurile din același unghi, de la același nivel. Că graba noastră ei nu o înțeleg si nici nu-i impresionează. În schimb, ii privează de unele lucruri, le întrerupe bucuria de moment. Si asta ii marchează. Le da de înțeles ca nu avem timp pentru ei sau ca sentimentele lor nu sunt inportante.
Să mănânce în ritmul lor, să se îmbrace, să meargă, să se dezvolte în ritmul lor, căci noi la toate îi grăbim. Dar sa fim totusi acolo gata sa ii ajutam, daca ne-o cer. Sa ii încurajam sa reușească singuri, dar totodata sa fim conștienți si sa nu le cerem lucruri imposibil de realizat pentru dimensiunile/nivelul lor.
Să lăsăm copiii să își trăiască perioada copilăriei în ritm de copil, nu în ritm de adult, mereu grăbit. Căci mai tarziu ne vom dori sa îi avem din nou copii.


loading...