Nu sunt poate toate persoanele ca mine, dar sigur o buna parte dintre cele ce citesc aceste randuri se regasesc in ceea ce povestesc eu astazi.
De copii intr-un fel sau altul ne apropiem mai mult de unul dintre parinti. Eu m-am regasit in MAMA.
Nu sunt o persoana mamoasa, dar sunt acea persoana care atunci cand are o veste importanta abia asteapta sa o spuna mamei.
A fost greu sa nu ii spun mamei din prima ca o sa fiu mama. Am dorit sa fim siguri ca este o sarcina viabila si sanatoasa pana sa ii anuntam pe cei dragi.
Am avut-o alaturi de mine pe tot parcursul sarcinei. Si cel mai important a fost acolo cand am nascut, cand am venit de la maternitate, cand am facut prima baita…prima experienta de orice fel a mea in calitate de proaspata mamica. De ce? Si noi mamele avem nevoie…de mama!
Puteau sa fie 100 de persoane in jur sa ne ajute, dar nu acest lucru ne dorim.
Asa cum puisorii nostri au nevoie de mama lor sa faca primii pasi, sa ii tina in brate, sa ii aline, sa le fie alaturi, sa ii invete….asa si noi mamele avem nevoie de mame, cu atat mai mult cat noua postura este un teritoriu nou. Nu vrem sa ne spuna cum si in ce fel, dar vrem sa fie acolo, macar la telefon cu o vorba buna si o incurajare!
MAMA este mama mereu, oricand si oriunde si la orice varsta!