Filozofia de a combina alimentele are radacini inca din timpuri stravechi, primele principii aparand in medicina Ayurvedica, insa in anii 1800 a devenit foarte populara. Dupa anii 1900 a devenit chiar fundatia multor diete moderne. Aceasta filozofie sustine faptul ca o combinare gresita a alimentelor poate conduce la boli, acumulari de toxine si probleme digestive si ca de asemenea o combinare corecta a alimentelor poate preveni aceste probleme.


Probabil multi dintre noi am auzit ca n-ar trebui sa mancam carne cu cartofi pentru ca putem avea probleme digestive.

Bineinteles ca mai sunt si alte supozitii pe care le-am intalnit, cum ar fi:

  • sa mancam fructe doar pe stomacul gol, mai ales pepeni;
  • sa nu combinam amidon cu proteine;
  • sa nu combinam amidon cu mancare acida;
  • sa nu combinam diferite tipuri de proteine;
  • sa consumam produse lactate doar pe stomacul gol, in special lapte.

Studiile actuale au evidentiat faptul ca aceste principii nu au fundament stiintific si nu aduc niciun fel de beneficiu intr-o dieta echilibrata.

Principiile combinarii alimentelor au fost dezvoltate acum mai bine de 100 de ani cand existau prea putine informatii despre nutritia si digestia umana.

 

MESELE MIXTE – Combinarea proteinelor, grasimilor si carbohidratilor

Nu de multe ori am auzit sa nu mancam cartofi cu carne pentru ca sistemul digestiv nu poate face fata acestei combinatii.


Adevarul este de fapt organismul uman a evoluat si poate face fata acestei combinatii deoarece aproape intotdeauna dieta noastra este o combinatie de proteine, carbohidrati si grasimi.

De exemplu, legumele si granele sunt considerate alimente care contin carbohidrati. Dar ele contin si cateva grame de proteine per portie. Carnea este considerata un aliment proteic, dar ea contine si ceva grasimi.

Majoritatea alimentelor este o combinatie intre proteine, carbohidrati si grasimi si cu toate acestea corpul este pregatit sa le digere.

Cand mancarea ajunge in stomac acolo ia contact cu acidul gastric. Sunt eliberate de asemenea si enzimele gastrice pepsina si lipaza care incep digestia proteinelor si grasimilor. Studiile spun ca aceste doua enzime se elibereaza chiar si atunci cand nu sunt prezente proteine sau grasimi in mancare.

Prin urmare, nu trebuie sa ne facem probleme cum ca sistemul digestiv nu ar putea digera o masa care contine proteine si grasimi sau amidon si proteine.

Sistemul digestiv este pregatit pentru a digera o masa mixta.


 

COMBINAREA ALIMENTELOR CU PH DIFERIT

O alta teorie a combinarii alimentelor sustine faptul ca o combinare gresita intre alimente poate  opri digestia prin crearea unui pH gresit pentru anumite enzime.

pH este o scala de masura care determina cat de acida sau alcalina este o solutie. Intervalul este de 0-14, unde 0 este cel mai acid, 7 este neutru si 14 este cel mai alcalin.

Este adevarat ca enzimele digestive au nevoie de un anumit pH pentru a functiona corect insa nu toate enzimele necesita acelasi pH.

Cu toate acestea, daca mancam alimente care sunt mai alcaline sau mai acide asta nu inseamna ca pH-ul din tractul digestiv se va schimba. Organismul uman are mai multe posibilitati de a tine pH-ul la nivel corect in toate partile tractului digestiv.


De exemplu, stomacul este foarte acid, cu un pH scazut de 1-2.5, dar cand mancam ajunge la 5 si mai mult acid gastric este eliberat mai repede pentru a aduce pH-ul din nou la nivelul scazut. De fapt, pH-ul din stomac este atat de acid incat singurul motiv pentru care mucoasa stomacului nu este distrusa este datorita stratului de mucus care o protejeaza.

Pe de alta parte, intestinul subtire nu este echipat sa faca fata unui pH atat de acid. Astfel incat, intestinul subtire adauga bicarbonat pentru a neutraliza acidul gastric si a pastra un pH intre 5,5 si 7,8. Acesta este pH-ul la care enzimele din intestinul subtire functioneaza cel mai bine.


Cu alte cuvinte, niveluri diferite de aciditate din tractul digestiv sunt foarte bine controlate de senzorii organismului. Daca mancam o masa prea acida sau prea alcalina, corpul va elibera mai multe sau mai putine sucuri digestive pentru a aduce pH-ul la nivelul necesar.

 

FERMENTAREA MANCARII IN STOMAC

Un alt mit legat de combinarea alimentelor spune ca o combinare gresita intre alimente va conduce la fermentatie si putrefactie in stomac. Adica se presupune ca atunci cand combinam alimente cu timpi de digestie diferiti, alimentele care se digera mai repede vor ramane in stomac atat de mult timp incat vor incepe sa fermenteze.

Adevarul este de fapt ca nu se intampla acest lucru.



Fermentatia si descompunerea rezulta atunci cand microorganismele incep sa digere mancarea. Cum am mentionat si mai sus, pH-ul stomacului este mentinut la un nivel atat de acid incat mancarea este sterilizata si nicio bacterie nu poate supravietui. Singurul loc din tractul digestiv unde are loc fermentatia este in intestinul gros, mai exact in colon. Bacteriile din intestinul gros fermenteaza carbohidratii nedigerati, cum ar fi fibrele, care nu s-au descompus in intestinul subtire, eliberandu-se gaze si acizi grasi benefici. In acest caz fermentatia este un lucru bun. Gazele care se elimina nu inseamna ca este ceva rau, ba din contra, inseamna ca bacteriile din intestinul gros sunt bine hranite.

Reactia chimica care se intampla astfel in colon are foarte multe beneficii asupra sanatatii, previne constipatia, pastreaza sanatatea colonului astfel ca reduce riscul cancerului de colon si imbunatateste nivelul zaharului din sange.


Astfel ca pentru a preveni cancerul de colon si a nu suferi de constipatie este necesar sa consumam foarte multe alimente de origine vegetala. Este foarte important sa cunoastem faptul ca alimentele de origine animala, cum ar fi carnea, lactatele si ouale nu contin fibre alimentare, deci aceste alimente sunt puternic constipatoare. Atunci cand suferim de constipatie inseamna ca dieta noastra include prea multe alimente de origine animala. O dieta axata in proportie mare pe cereale integrale, seminte, legume, fructe si intr-o proportie mai mica axata pe alimente de origine animala este de departe o dieta sanatoasa care va avea foarte multe efecte pozitive asupra sanatatii noastre.


 

COMBINAREA ALIMENTELOR BAZATA DE DOVEZI STIINTIFICE

 

CITRICELE SI FIERUL

Fierul in dieta noastra este de doua tipuri: fier heme pe care il intalnim in carne si cel non-heme care exista in toate alimentele de origine vegetala.

Fierul heme este absorbit bine, pe cand cel non-heme este absorbit intr-un procent cuprins intre 1-10%. Sunt cateva lucruri de care trebuie sa tinem cont pentru a creste procentul de absorbtie al fierului non-heme.


Daca adaugam vitamina C atunci vom face fierul non-heme sa fie mai usor absorbit si in acelasi timp diminuam capacitatea acidului fitic de a bloca absorbtia fierului. Cu alte cuvinte, combinand alimente bogate in vitamina C (cu ar fi citricele) cu alimente vegetale bogate in fier (cum ar fi spanacul, fasolea si alte cereale integrale) este o alegere foarte buna.

 

MORCOVII SI GRASIMILE

Carotenoizii sunt nutrienti care se gasesc in vegetalele de culoare portocalie, rosie si cele cu frunzele verde inchis, cum ar fi: rosii, morcovi, ardei gras rosu, spanac, broccoli.

Carotenoizii au fost legati de multe beneficii asupra sanatatii, reducand riscul de cancer, probleme cardiace si probleme de vedere.


Studiile au aratat ca acesti carotenoizi au nevoie de grasimi pentru a fi absorbiti mai bine. O alegere buna ar fi sa adaugam putin ulei de masline atunci cand mancam o salata de exemplu sau legume la cuptor.

 

SPANACUL CU PRODUSELE LACTATE

Spanacul, precum si ciocolata sau ceaiul contin un antinutrient numit acid oxalic care in reactie cu calciul formeaza un compus insolubil numit oxalat de calciu. Atentie, aceasta reactie nu se intampla doar cu calciul din produsele lactate ci cu toate produsele care au continut de calciu.

Acesta poate fi un lucru bun sau mai putin bun in functie de circumstante.

De exemplu, pentru oamenii predispusi sa faca pietre la rinichi, consumul alimentelor bogate in acid oxalic cu produse lactate poate reduce riscul formarii pietrelor la rinichi.


Pe de alta parte, consumand alimente bogate in acid oxalic se reduce absorbtia calciului din produsele lactate. De exemplu cacao cu lapte o combinatie preferata de multi parinti pentru micul dejun. Oferind cacao cu lapte, calciul pe care ar trebui sa-l absoarba din lapte este complexat si condus catre eliminare din organism de oxalatul de calciu.

Pentru persoanele care au o dieta echilibrata nu reprezinta o problema. Dar pentru persoanele care nu consuma suficiente alimente bogate in calciu sau care consuma multe alimente bogate in acid oxalic poate reprezenta un context in care pot aparea probleme.


 

PRODUSELE LACTATE SI FIERUL

Studiile arata ca absorbtia fierului este redusa atunci cand combinam produse lactate si alimente care contin fier.

165 mg de calciul din laptele de vaca reduce absorbtia fierului cu 50-60%. In special copiii si gravidele trebuie sa consume alimente bogate in calciu, insa tot ei sunt si cei mai expusi deficitului de fier. Cu alte cuvinte, trebuie sa incercam sa nu combinam produse lactate cu surse bune de fier cum ar fi cerealele, pseudocerealele, leguminoase, nuci, seminte, vegetale cu frunze verzi (spanacul, broccoli), ciuperci, tomate etc.


 

Surse

Healthline.com