Ma izbesc zilnic pe facebook de poze cu bebelusi sau copii mai mari. Poze puse direct ca poza de profil, multe poze publice, incat ma intreb daca acel profil de facebook mai este al parintelui sau a devenit al copilului. Oare copiii nostri nu au dreptul la propria imagine?

Sunt mai discreta cand vine vorba de viata mea personala. Cred ca am maxim 3 poze postate cu mine in 10 ani, nu am simtit nevoia sa pun poze nici de la cununie, nici sa-mi etalez tinutele sau machiajul. Insa sunt si mai discreta cand vine vorba de copilul meu. Copilul meu are dreptul la anonimat. Copilul meu are dreptul sa-si creeze propria imagine si sa hotarasca ce doreste sa faca public si ce nu. Ca parinte iau multe decizii pentru el, dar consider ca este etic sa-l las pe el sa hotarasca ce anume doreste sa stie altii despre el.

Am un copil frumos, stiu asta deja si nu am nevoie de like-urile prietenilor de pe facebook si nici de confirmari. Prea putin conteaza like-ul colegei din generala pe care am vazut-o ultima data acum 16 ani si sunt sigura ca nici pe ea nu o intereseaza sa vada poze cu copilul meu. Familia si prietenii apropiati primesc poze in privat.

Cand am facut ecografia de confirmare a sarcinii nu m-am grabit sa urc pe facebook poza cu embrionul. Nu am pus poze de la morfologii, ele au ramas frumos in dosarul de gravida. Dupa ce am nascut, primele poze cu copilul au ajuns doar la familie si cativa prieteni foarte apropiati, iar acest lucru s-a intamplat in privat si nu expuse in spatiu public la dispozitia oricui. Nu am pus filmulete cu primele lingurite de mancare solida ale copilului si nici cand a facut primii pasi. Sigur, m-am bucurat nespus cu sotul meu dar nu am simtit nevoia sa le expun public, locul lor ramane in arhiva familiei. Am sharuit cu bunica, matusa si cam atat.

Ma gandesc cu groaza cum ar fi fost sa gasesc acum pe internet poze puse de mama cu mine mica, goala sau cu botul plin de mancare…cred ca as fi fost foarte deranjata si nu as fi stiut cum sa le sterg mai repede.

Am vazut pe facebook filmulete si poze cu copii, care dupa parerea mea nu-si aveau locul in spatiul public. Am ramas uimita de usurinta cu care unii parinti isi expun copii pe facebook.

De curand am vazut poze cu nou nascut dormind cu caciula, cu manusi si cu capul pe perna. Cu greu m-am abtinut sa nu ii scriu un comentariu la poza si sa-i spun ca nu e nevoie nici de caciula, nici de manusi, iar bebelusii nu trebuie sa doarma pe perna, mai rau, exista si risc de sufocare.

Am vazut filmulet cu copil facand ture prin casa in premergator iar parintii erau cel putin entuziasmati de isprava copilului. Cred ca degeaba as fi lasat un comentariu in care sa le spun: ‘’Stiti, premergatorul nu e indicat copiilor, le face rau, sunt studii in acest sens! Informatia este accesibila tuturor!’’

Nu va mai spun ca am vazut extrem de multe poze cu bebelusi de 3-4 luni pusi in sezut, intre perne sau sprijiniti de spatarul canapelei, nici acolo nu am intrat sa comentez si sa le spun parintilor ca acest lucru ii va afecta coloana copilului.

Si acestea sunt cele mai fericite cazuri.

Pana la urma, cine sunt eu sa judec? Vedeti voi, expunand copilul in spatiu public este inevitabil sa nu va loviti si de parerea altora. Ai pus o poza cu copilul? Consider ca este ca o invitatie pentru ceilalti sa-si dea cu parerea. Daca nu este asa, atunci de ce mai pui? Vrei confirmari ca al tau copil este frumos? Ai nevoie de laude? Deja acestea sunt probleme de alta natura.

Va intreb acum daca as fi pus in acest articolul pozele si filmulete de care va povesteam? V-ar fi deranjat? Cu siguranta, da. Si eu v-as intreba de ce? Ele sunt in spatiul public, disponibile oricui si banuiesc ca voi v-ati asumat acest lucru in momentul in care ati hotarat sa le publicati.

Copilul meu nu e pe facebook. El are dreptul la propria imagine. Are dreptul sa hotarasca, atunci cand va fi mai mare, ce anume doreste ca altii sa stie despre el. Ca parinte, am obligatia de a-l proteja si in spatiul virtual, deoarece, vedeti voi, se pot intampla multe.