După 4 săptămâni, copilul este deja cunoscător al legumelor, astfel că poate trece la fructe. Există multe scheme de diversificare. Unele permit începerea diversificării cu fructe (mai ales la copiii care sunt alăptaţi), alte scheme permit o alternare a legumelor cu fructe, atât timp cât se respectă un interval de 2-3 zile între ele, atunci când sunt introduse.

Fructele se oferă ca şi gustare, în jurul orei 10.00. Unii numesc această masă mic dejun, însă laptele, fie LM, fie LP, reprezintă baza alimentaţiei la această vârstă, astfel că preferăm să o numim gustare(G). Fructele pot fi servite crude, dar pot fi oferite şi gătite la abur/fierte/coapte, dacă se observă că bebeluşul are un sistem digestiv sensibil. Poţi opta să alternezi variantele de preparare a acestora. În principiu, fructele nu se oferă împreună cu alte alimente, deoarece au timpi diferiţi de digerare.

Brânza se oferă la prânz, alături de legume. Unii pediatri recomandă brânza la 6L3s, alţii de la 7L. După ce introduci carnea, poţi oferi la prânz brânză cu legume (2-3 zile), carne cu legume (4-5 zile) şi laşi 1-2 zile doar cu legume şi fructe, fără proteine. Brânza se prepară în casă. Dacă analizele medicale indică lipsa calciului în organism, medicul recomandă brânză calcică. Dacă un copil are o valoare excelentă a calciului, atunci el va primi brânză făcută din lapte (3.5% grăsime) + lămâie/iaurt. Sunt medici care acceptă combinaţii cu fructe, biscuiţi de casă (fără zahăr), cereale, seminţe, dar ca părinţi, trebuie să vă raportaţi la sistemul digestiv al copilului. Unii pediatri recomandă, astfel, brânza ca şi gustare (G1: 10.00 la vârsta de 7L, G2:16.00-17.00, chiar 18.00 – gustarea de la 8L).

Carnea se introduce după brânză. Calitatea cărnii este influenţată de mulţi factori(alimentaţia animalului,sex, etc.), implicit de vârstă. Astfel, la bovine, se sacrifică animale peste 8L, însă nu se oferă carne de animal de 7-8 ani, deoarece carnea este de calitate inferioară. Puii de găină se sacrifică, în sistem industrial, de regulă  la o greutate de peste 2-2.3 kg, la vârsta de 35 – 42 de zile. Pentru a ajunge la o greutate optimă, puilor de carne crescuţi în gospodăriile românilor le ia circa 6-7 luni. Prin urmare, nu se oferă carnea animalelor tinere, deoarece conţine cantităţi uriaşe de proteine foarte puternice. În cazul iedului/mielului este bine să se consume animal cu o greutate mai mare de 12 kg (unii spun 15 kg). Sunt specialişti care permit copiilor (18L-24L) să mănânce carne de miel/ied, dar în cantităţi mici, o porţie nedepăşind 50 de grame.  Proteinele, prin degradare, dau acid uric în cantitate mare, care se pot acumula pe articulaţii. O cantitate mare de acid uric în sângele omului poate să ducă la două situaţii: pietre la rinichi sau o boală destul de neplăcută, care se numeşte gută. Iată de ce copiilor nu li se recomandă miel, ied, viţel sau purceluş de lapte; deoarece organismul este în formare, iar rinichii nu ar face faţă procesării. Expunerea la proteine puternice poate duce la diabet, deci vă recomandăm prudenţă. Explicaţia? Ficatul se va împotrivi insulinei secretată de pancreas, iar  pancreasul copilului încercând să transforme orice glucid în lipid, îşi va epuiza resursele şi astfel se poate ajunge la diabet. Alimentele trebuie consumate cu limită de copii, deoarece stomacul lor are o capacitate de digestie încă incompletă.

Carnea o poţi găti astfel: o pui la fiert, o spumezi, apoi o transferi în altă oală cu apă caldă. După acest procedeu o blendezi sau o tai mărunt şi o amesteci cu legumele.

Carnea este foarte importantă în alimentaţie, datorită conţinutului crescut de proteine, necesarul de proteine la bebeluş fiind foarte ridicat datorită procesului accelerat de creştere. Majoritatea pediatrilor o recomandă de la 7L, însă veţi găsi tabele de diversificare, cu indicaţie de la 6L (carne de pui, găină, vită). Carnea se va introduce în supele cremă, mixată sau tăiată fin, în piureurile de legume, iar după vârsta de 9L, se poate administra sub formă de perişoare, chifteluţe de carne, însă preparate la cuptor, nu prăjite. Nu se oferă mezeluri, conserve de carne, pateu sau crenvurşti. Nu sunt variante bune pentru copii, din cauza procesului de preparare, al aditivilor, al potenţiatorilor de gust şi conservanţilor pe care le conţin.

Oul. Majoritatea părinţilor introduc oul la 7L2s-8L,la recomandarea pediatrilor. Administrarea acestuia diferă, raportat la vârsta la care se oferă. Mulţi optează pentru ¼ în prima săptămână, jumătate în a 2-a săptămână, ¾ în S3, respectiv un gălbenuş în S4. Alţii oferă câte un sfert la fiecare 3 zile.

Sunt pediatri care îl recomandă de la 6L, administrarea începând cu 1/8 şi se creşte progresiv. Ouăle trebuie preparate corect din punct de vedere termic. Unii oferă oul de găină, alţii dau ou de prepeliţă. E necesară fierberea timp de 10 minute a oului de găină, respectiv 7 minute, a oului de prepeliţă.  Unii medici recomandă introducerea albuşului după vârsta de 1 an, alţii consideră că acesta trebuie oferit copilului de la 6L. Oul/ gălbenuşul se oferă de 2 ori pe săptămână. Se exclud preparatele care conţin ou. Ele nu se contabilizează (în chifteluţe,budinci, etc.). Deși cel mai des apar alergii la albuș, există și cazuri rare de alergii dezvoltate la gălbenuș. Dacă aveți în familie istoric alergen, e important sa discutați cu medicul pediatru pentru a stabili data la care puteți să adaugați oul în alimentația copilului.

Ficatul. Se oferă după vârsta de 7L2s-8L,după ce s-a introdus carnea şi oul. Este o sursă excelentă de fier. Pediatrii recomandă ficatul de găină, curcan,iepure,vită, regula de bază fiind ca acesta să provină din animale şi păsări crescute ecologic. Unii îl recomandă a fi servit de 1-2/săptămână, alţi pediatri spun 1-2/lună. Ficatul se fierbe separat, apoi se introduce în piureul de legume. Pediatrul copilului îţi va recomanda cantitatea de ficat. Ficatul poate fi pregătit prin fierbere, la cuptor sau la aburi.

 

Astfel, practic, la 7 LUNI:

 

* 3 mese de lapte (formula adaptată vârstei); – laptele matern este la cerere.

* 2 mese diversificate :

* ora 9-10: fructe; – nu se oferă sucuri, ci piure de fructe sau bucăţi de fructe

* ora 13-14: la piureuri se poate adăuga carne, gălbenuş de  ou, ficat

 

Copilul poate refuza o  mâncare nouă. Nu îl forţa. Oferă-i ceea ce îi place, iar a doua zi sau peste câteva zile, oferă-i din nou ceea ce a refuzat. Copiii nu refuză mâncarea cu gust nou pentru că nu le place, ci pentru că nu cunosc gustul.

 

Surse:

 

http://www.nhs.uk/conditions/pregnancy-and-baby/pages/solid-foods-weaning.aspx#close

http://www.hc-sc.gc.ca/fn-an/nutrition

http://www.who.int/nutrition

http://www.parents.com/baby/feeding

http://www.ellynsatter.com

http://ellynsatterinstitute.org

https://www.nhmrc.gov.au/_files_nhmrc/publications/attachments/n56a_infant_feeding_literature_review_150206.pdf