La această vârstă introduci masa a treia, numită de majoritatea gustare(G2). Cum laptele este baza până la 1 an, acesta va reprezenta cina. Practic, pentru copiii ce consumă LP, rămân două mese de lapte: dimineaţa şi seara. Această masă-G2, are la bază laptele şi/sau cerealele. Poţi servi iaurt, brânză de vaci, combinaţii de lactate cu cereale/pseudocereale, iaurt cu fructe(doar preparat în casă),etc.

Şi la această vârstă, respecţi regula de 3 zile,mai ales dacă în familie există precedente, persoane care să sufere la rândul lor de alergii sau astm. Este o mai mare probabilitate ca bebeluşul sau, mai târziu, copilul să dezvolte o alergie.

Peştele. Recomandat de unii la 8L, de alţi pediatri la 9L. Se oferă peşte alb – păstrăv,şalău,cod, macrou, merluciu, macrou, chefal. Se prepară la aburi sau la cuptor,condimentat cu busuioc/mărar/ pătrunjel/coriandru/rozmarin/oregano/fenicul etc. Se poate servi cu legume/orez. În ceea ce priveşte somonul, recomandarea generală este de a fi servit după vârsta de 1 an, însă există şi recomandarea de a se oferi copilului de la vârsta de 7L. Deci părerile medicilor diferă şi este important să discuţi cu pediatrul copilului.

Legumele se pot administra în diverse combinaţii. La fel şi fructele, însă cu o atenţie mai sporită din partea părinţilor care doresc să introducă căpşunile, fragii şi zmeura înaintea vârstei de 1 an. Se pot administra treptat cu condiţia să nu existe alergii în familie.

Pediatrii atrag atenţia părinţilor, să evite excesul de lapte praf, mergându-se pe ipoteza că LP-ul primit dimineaţa şi seara, la care se adaugă lactatele de tip brânză şi iaurt, ar fi suficient. Laptele în exces va duce la scăderea restului de alimente consumate peste zi, ceea ce, dacă se repetă, poate duce la alterarea echilibrului nutriţional şi, în special la anemia prin deficit de fier. Totuşi, se va observa că mulţi bebeluşi doresc un LP la somnul de zi şi încă un LP în timpul nopţii, semn că laptele este  bază până la 1 an şi că, probabil, organismul simte că nu şi-a primit porţia de lactate potrivită.

Încearcă să menţii acelaşi orar, deoarece rutina creează un confort copilului. Numărul de mese solide se va menţine mult timp de acum încolo.

 

Astfel, practic, la 8 LUNI:

* Micul dejun(Md) : LP; – LM este la cerere;

* Gustarea 1(G1) : piure de fructe. Ideal ar fi să oferiţi fructe simple deoarece ajută sistemul digestiv.

* Prânz(P) : Supe cremă, Borş, Piure de legume cu carne(pui, găină,curcan,prepeliţă,vită, iepure)/ou /ficat/peşte;

*Gustarea 2(G2): iaurt, brânză de vaci, cereale sau pseudocereale, iaurt cu mămăliguţă, papanaşi, etc.;

*Cina(C) : LP; – LM este la cerere.

 

Pediatrii insistă asupra renunţării la masa/mesele de noapte ale copiilor care primesc LP, însă copiii sunt unici şi acest aspect trebuie discutat cu pediatrul copilului. Nu se oferă ceai.

Astfel,după vârsta de 8 luni, diversificarea se simplifică cu 3 mese solide.

În diversificarea clasică, mulţi părinţi aleg calea de mijloc şi introduc albuşul la vârsta de 10 luni.

Nu oferi sucuri, deoarece concentrează zaharurile şi nu aduc toate vitaminele şi fibrele pe care le oferă pulpa fructului.

Nu foloseşti zahăr. Pentru îndulcire poţi adăuga curmale, stafide, etc.

Nu oferi iaurt cu fructe din comerţ.

Reţine că diversificarea se face cu un bebeluş odihnit.

Este important să ai răbdare la masă, să obişnuieşti copilul cu diverse gusturi şi texturi – aici fac referire la textură fină-6-7L, apoi textură grosieră 7-8L, apoi bucăţele. Dacă se merge pe acest tip de diversificare, ideal ar fi să nu se mixeze mult timp mâncarea, ci 3-4 săptămâni, apoi să se treacă la pasare, cu furculiţa. Blenderul va mai fi utilizat doar la prepararea unei budinci, a unui sufleu, a unei paste de curmale,etc. Treptat, trebuie să înlocuieşti alimentele pasate cu bucăţele mici, de mărimea unui deget, numite şi fingerfood, acestea oferindu-i plăcerea de a servi cu mânuţa, de a-i stimula masticaţia şi de a-l ajuta astfel la dezvoltarea maxilarului şi a mandibulei. Se insistă mult pe ideea de a oferi bucăţele de mărimea unui deget, de la 8 luni, în diversificarea clasică, deoarece copilul are posibilitatea de a-şi dezvolta abilităţile de mestecare. S-a observat că bebeluşii care nu au primit bucăţi de mâncare până în jurul vârstei de 1 an se descurcă greu cu cocoloaşele de mâncare, nu pot gestiona bine mâncarea, înghit rapid piureurile, iar riscul de a se îneca este mai mare. Practic, problemele apar la copiii care primesc doar alimente moi (piureuri), şi nu li se permite să exploreze mâncarea.

După vârsta de 1 an vor fi 3 mese solide şi 2 gustări, în funcţie de programul copilului.

Oricât de multe reguli şi sfaturi ar primi părinţii, singurul lucru cert este că niciun copil nu seamănă cu altul, iar diversificarea este un proces care trebuie adaptat copilului, şi nu invers, sub supravegherea medicului pediatru.

Deoarece unii medici recomandă părinţilor să introducă alimentele cu potenţial alergen cât mai târziu, iar alţii consideră că, din contră, riscul ca un bebeluş să dezvolte alergii este mai mare şi ar trebui să primească de la începutul diversificării orice fruct, legumă, tip de nuci sau seminţe, singurele restricţii fiind sarea, zahărul şi mierea de albine, am decis să introducem şi un tabel de diversificare orientativ. Acesta se adresează, cu precădere, copiilor cu sistem digestiv sensibil şi copiilor cu alergii. Părinţii se vor sfătui cu pediatrul copilului şi vor lua o decizie, raportându-se la starea de sănătate a acestuia.

Reţine că alimentele trebuie să fie de calitate, proaspete, că mâncarea bebeluşului trebuie pregătită şi servită pe loc. Foloseşte la gătit ierburi, condimente şi legume aromate, căci ele dau un bun gust mâncării şi în plus sunt benefice sănătăţii copilului, având în vedere proprietăţile curative şi nutrienţii conţinuţi de acestea. O varietate mare de alimente sănătoase cresc şansele ca bebeluşul să primească o gamă largă de vitamine şi minerale.

Este de preferat să faci porţii mici. Când îl hrăneşti pe bebeluş, trebuie să ştii că la fiecare înghiţitură, bacteriile din guriţa lui se transferă în farfurie. Dacă cel mic nu a terminat de mâncat, iar tu doreşti să păstrezi restul pentru mai târziu, la masa următoare, chiar dacă ai ţinut restul de mâncare la frigider, bacteriile se înmulţesc. Dacă faci prea multă mâncare, este bine să o împarţi în porţii mici, înainte de a-i da copilului.

Alimentaţia din primii ani de viaţă contează enorm. Este important să îi învăţăm de mici să mănânce sănătos, să avem obiceiuri alimentare care să influenţeze pozitiv comportamentul alimentar al copiilor.

Părintele trebuie să ştie CE oferă copilului.

Copilul ştie CÂT mănâncă, simte cât are nevoie organismul.

Oferă copilului posibilitatea de a experimenta mâncarea. Diversificare plăcută !

 

Surse:

http://www.nhs.uk/conditions/pregnancy-and-baby/pages/solid-foods-weaning.aspx#close

http://www.hc-sc.gc.ca/fn-an/food-guide-aliment

http://www.hc-sc.gc.ca/fn-an/nutrition

http://www.who.int/nutrition

http://www.parents.com/baby/feeding

http://www.ellynsatter.com

http://ellynsatterinstitute.org